Codul de Procedură Civilă implementat în data de 15 februarie 2013 urmărește eficientizarea desfășurării procesului civil, atât în sensul asigurării unei mai bune aplicări a justiției, cât și în aspecte privitoare la celeritate. Actualizarea Codului de Procedură Civilă a vizat modernizarea instrumentelor folosite pentru demararea procesului de judecată (precum introducerea modalităților electronice de înștiințare), dar și o restructurare radicală a derulării etapelor procesului civil. Pașii necesari punerii în curs a judecății sunt încadrați într-o schemă care reglementează termenele maxime în care pot fi depuse documentele necesare, iar desfășurarea procesului propriu-zis se va face în baza unui grafic estimativ care va cuprinde atât durata aproximativă a procesului, cât și modalitatea de administrare a probelor. Astfel, se urmărește o finalizare cât se poate de rapidă a procesului, oferind totodată transparență în ceea ce privește un termen final estimativ. O altă încercare de eficientizare constă în mutarea unei părți importante din activitățile procedurale în camera de consiliu, cum ședințele publice presupun o îngreunare peste măsură a procesului de judecată per ansamblu. Se introduce un element de noutate și în ceea ce privește calea de atac – anume că exercitarea acesteia se va putea face într-un termen de maximum 30 de zile de la comunicarea hotărârii care se atacă (față de termenul de 15 zile menționat în vechiul Cod), atât pentru căile de atac ordinare, cât și pentru cele extraordinare. De asemenea, Codul de Procedură Civilă actual menționează medierea ca activitate obligatorie între cele două părți implicate, prin intermediul ședinței de informare. Instanțele judecătorești vor ca prin această nouă măsură să atragă atenția cetățenilor că medierea este o soluție mai simplă, mai rapidă și mai ieftină decât o eventuală judecată, și totodată să reducă numărul proceselor în cadrul tribunalelor. În plus, și competența tribunalelor este extinsă în cadrul actualei Proceduri. Dacă înainte numai cazurile în valoare de minim 500.000 lei reprezentau obiectul tribunalelor, în actualul Cod de Procedură Civilă și cele de peste 200.000 lei vor intra în această categorie. Competența tribunalelor este mărită și prin conferirea statutului de primă instanță, constituind astfel o posibilitate reală de a duce spre soluționare în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție cazurile ce țin de competența acesteia. Altă modificare însemnată se leagă de procedurile de executare silită, unde actualul Cod de Procedură Civilă integrează ordonanțele de urgență existente deja în vederea bunei funcționări a actelor legislative convergente. Așadar, schimbările de Procedură Civilă pe care actualul Cod le implementează au ca obiectiv comun o mai bună exercitare a justiției, atât în interesul părților implicate, cât și în cel al instanțelor judecătorești. Prin aceste modificări, actualul Cod încearcă să elimine unele demersuri birocratice învechite, dar și să transforme procesul de judecată într-unul transparent, orientat către soluții rapide și legitime.

Propunerea Parlamentului privitoare la excluderea oamenilor politici din sfera funcționarilor publici generează polemici în jurul legitimității prevederilor noului Cod Penal. La baza tuturor criticilor aduse acestui proiect stă o temere comună – și anume că o reconfigurare a categoriei funcționarilor publici va duce la imunizarea oamenilor politici, precum și a persoanelor cu funcții administrative și legislative în cazuri de corupție. Noul Cod Penal propune excluderea președintelui României, a deputaților, senatorilor, notarilor, avocaților, executorilor judecătorești, dar și a persoanelor cu profesii liberale din categoria funcționarilor publici, în baza unor condiții speciale pe care acesta le stipulează. Conflictul de interese ar deveni, în urma acestor modificări, o infracțiune pentru care grupurile sus-menționate nu ar putea fi cercetate, cum ar evada condiția de dublă răspundere juridică. În cazul în care aceste modificări vor fi totuși implementate, vorbim despre amenințarea premiselor unui contract social autentic în România. CSM, CCR, ICCJ și DNA și-au exprimat neîncrederea în motivația acestui proiect, subliniind faptul că în forma sa actuală, noul Cod Penal ar încuraja corupția. Alte critici împotriva proiectului invocă buna-funcționare și însăși existența unui stat de drept legitim în România, incongruente cu propunerile aduse de parlamentari pentru noul Cod Penal. Obligațiile României față de comunitatea internațională în ceea ce privește structura sistemului judiciar, dar și promisiunea unui program anti-corupție în segmentul polico-juridic ar contrazice, totuși, adoptarea unui proiect de lege cu asemenea implicații neconstituționale. Noul Cod Penal propune și alte modificări ale legilor actuale. Unele pedepsele vor fi îmblânzite, iar în unele cazuri se va deschide chiar oportunitatea achitării prin amendă. Este vorba, cu precădere, de sancțiunile și pedepsele aplicate în cazul conducerii autovehiculelor sub influența alcoolului și de cele aplicate în cazul vătămării sau uciderii unui individ în urma săvârșirii acestei infracțiuni. Și prostituția primește altă abordare juridică în cadrului acestui proiect. În cazul adoptării noului Cod Penal, prostituția își pierde statutul de infracțiune și devine contravenție. Această modificare a Codului Penal lovește o coardă sensibilă în sfera socială, lansând un val de dezbateri pro și contra în jurul unei potențiale legalizări. În lipsa unui acord al Parlamentului cu organizațiile juridice, rămâne de văzut care va fi forma finală a noului Cod Penal. În momentul de față, lipsa unei justificări reale a actualizării categoriei funcționarilor publici indică o încercare neconstituțională de a pune la adăpost interesele unei clase politice corupte. Cert este că dacă noul Cod Penal țintește cu adevărat la o mai eficientă disipare a justiției în România, dialogul dintre parlamentari și organele juridice și de control trebuie să devină unul echilibrat, axat pe menținerea constituționalității noului Cod.

Prin intermediul site-ului de prezentare, Societatea de Avocatură Rotaru și Asociații urmărește eficientizarea comunicării cu clienții actuali și potențiali, prin furnizarea de informații utile și noutăți din domeniu. Suntem o echipă dinamică și orientată spre excelență, care înțelege pe deplin interesele clienților, iar această comunitate virtuală creează cadrul ideal pentru un dialog permanent și un schimb relevant de informații avocat-client. Vă invităm să ne descoperiți viziunea și activitatea în paginile site-ului, fiind totodată bucuroși să vă răspundem la întrebări legate de domeniul în care activăm pe adresa de e-mail office@rotarulawyers.ro.